NOAPTE DE VARĂ

Luna, mândră, zâmbește pe dealuri,
Razele-i curg uşor, valuri – valuri.
Obosiți, ţăranii grâu visează,
Chiar și în somn mintea le e trează.
Câinii latră pe o potecă în sus,
Pe unde o vulpe iute s-a dus.
Doarme buştean porumbu-n grădină,
Dezmierdat de roua de pe tină;
În jur florile s-au prins în horă
Şi surâzând stelele le-adoră.
Timpul grăbit, în chip de cavaler,
Trece mereu cuprins de-al lui mister.