Te iubesc simplu

Nu te iubesc în rime meșteșugite,
nici în cadențe fixe care strâng în chingi
piepturi flamande.

Te iubesc simplu, ca pe o gravitație
ce ține mările lipite de pământ.
Nu ne-am promis zboruri înalte și frângeri de aripi,
ci o așezare adâncă, o geometrie secretă
în care doi oameni devin centrul de greutate al cerului.

Palmele noastre nu se strâng ca să se blocheze,
ci se caută așa cum râurile găsesc, firesc, oceanul.
Gândurile noastre merg desculțe, pas în pas cu timpul,
iar dacă Dumnezeu ar decide să șteargă lumina,
noi ne-am găsi în spațiile dintre secunde.

Nu este o ardere care consumă și lasă cenușă,
ci o lege a fizicii noastre interioare:
exist, pentru că ești tu acolo, ținându-te în mine.