AMURG

Pe nesimțite, stelele se trezesc
Și în sclipiri de aur în șoaptă vorbesc.
Pe lungi cărări se-ntorc ţăranii
Şi cugetă triști la ai lor, sărmanii.
Sus pe boltă, în strai de lumină,
Luceafărul râde cu ochii în tină.
Pădurile se gătesc de culcare,
Iar vântul le mângâie c-o suflare.
Apele în susur prelung veghează,
Curând corăbii cu peşte visează.
În liniştea dulce a nopții trece,
Cu ochi de cristal, luna cea rece!