La umbra inimii mele
Îți așterni chipul în gândurile mele
și le pictezi în albastru.
Cuvintele devin grele
și se așază, unul câte unul,
la marginea palmelor tale.
Apoi îți iau buzele
și le reamintesc cântări celeste.
Ai rămas pitit
la umbra inimii mele,
tremurându-mi poeme de iubire
sub pleoapele sufletului,
tu,
binecuvântarea universului meu.