Noaptea sufletului
În cea mai neagră oră
a Ceasului Universal,
Suntem seduși mortal
de bezna minții încâlcite,
Cu inima pe galantar.
Nici Rațiunea și nici Visul
Nu mai contează pentru noi,
Decât dacă în calcul intră
ceva scântei, avere sau
vreun orgoliu mai de soi.
Fără trecut, prezent și viitor,
Stăm suspendați în așteptări,
Dar fierbem pe interior
Ca niște oi fără păstori.
Geneza, Paradisul și Apocalipsa
Sunt încă vii, urlă săpate-n noi,
Dar nu le mai vedem prezența
În clipa efemeră din noroi.
(H)
