Dacă te plouă pe inimă

Am lăsat ușa descuiată,

ca să intri dacă te plouă pe inimă…

Dacă vrei,

 te strig când treci pe stradă

 și-ți număr pașii.

 Umbra mea se agață de hainele tale,

 așa, pur și simplu.

Dacă ai aluneca,

sufletul meu ar fi acolo,

să-ți mângâie chipul și să-ți sărute rănile,

 una câte una.

Și dacă ai veni obosit,

 ți-aș pune liniștea mea sub cap

și aș rămâne lângă tine

până când somnul

 ți-ar șterge ploaia din ochi.

Dacă te plouă pe inimă, intră.

 Fără să bați la ușă.